O avalanșă de fiori mi-a electrizat tot corpul. Începând din vârful degetelor cu care țineam deschisă cartea, până în tălpile picioarelor, care îmi erau încremenite de emoție. Asta a fost reacția mea la plot-twist-ul incredibil de la pagina 323. Eram în mall, așa că nu m-am putut manifesta mai vocal, așa cum simțeam nevoia, nici la această scenă, și nici la celelalte răsturnări de situație incredibile din “Furia”. Acum, cât încă sunt în febra momentului, hai să discutăm pe îndelete despre noua senzație a lui Alex Michaelides.
Context
Asemena majoritatea fanilor lui Alex Michaelides, am aștept cu mult interes “Furia”. Însă programul încărcat si distragerile m-au făcut să nu fiu printre primii care să termine de citit romanul, ceea ce a însemnat că, involuntar, a trebuit să mă supun recenziilor altora care au fost, majoritar, dezamăgitoare. În timp ce unii spuneau că nu se ridică la nivelul debutului său, “Pacienta tăcută”, iar alții afirmau că lectura este una previzibilă, am adoptat, fără să vreau, această idee (deloc adevărată), cum că romanul nu ar fi unul reușit. Nicio problemă însă, lecție învățată! Haideți să intrăm în subiect, cum s-ar zice!
Povestirea
Încă din incipit ne dăm seama ca avem de a face cu un narator puțin mai diferit decât în thrillerele clasice. Elliot, cel care ne relatează întâmplările, este un narator implicat în acțiune, care ia parte la ea în mod activ și, de-a lungul cărții, ne împărățește sentimentele și gândurile lui asupra celorlalte personaje. Astfel, evenimentele nu sunt o reflexie perfectă a realității, ci sunt distorsionate, fiind privite din perspectiva lui. Același stil de narațiune l-am apreciat și într-unul dintre cele mai îndrăgite thrillere pe care le-am citit vreodată: “Toți cei din familia mea au ucis pe cineva”. M-am îndrăgostit rapid de acest stil de povestire, care m-a ajutat să trec peste o acțiune foarte alambicată și greu de înțeles, mai ales la final, a debutului lui Benjamin Stevenson. Pot spune că, în această privință, “Furia” îl detronează, deoarece nu numai că îmbrățișează acest stil inedit cu succes, dar ne oferă și un final pe măsura așteptărilor, așa cum vom discuta și puțin mai târziu. Cu toate că nu a trezit în mine același sentimente ca prima dată când am întâlnit acest stil de povestire activă, cu un narator implicat (probabil deoarece l-am abordat și eu în narațiunea-scurtă “Ultima zi” și, implicit, ceva ce înțelegi și aplici nu mai devine atât de impresionant), apreciez noua abordare a autorului și o consider un punct forte al romanului.
Acțiunea
Întreaga carte se axează, în aparență, pe Lana, o actriță celebră care își cheamă prietenii pe o insulă grecească, acolo unde are loc o crimă. Cu sărituri în trecut chiar la momentul potrivit și doza necesară de dinamism asigurată de unele evenimente surprinzătoare pe parcursul acestei vacanțe, mi se pare că, asemenea unui regizor iscusit, Alex Michaelides aliniază toate personajele și răsturnările de situație pentru a se manifesta complet în ultima parte a cărții.
Finalul
Și câte sunt de spus aici. Ador faptul că autorul încă păstrează liniile de comunicare deschise cu primul său succes, “Pacienta tăcută”, și o leagă într-un mod senzațional de noul său roman. Astfel, se simte că toate operele sale ulterioare gravitează în același univers (putem spera și la un cross-over într-o bună zi?). În ce privește finalul propriu-zis zis, acesta nu este lipsit de răsturnări bruște de situație și surprize, așa cum arată și reacția mea de la începutul recenziei. Am fost prins pe contre pied de modul în care acțiunea se concentra, brusc, în jurul altui personaj și a secretelor lui, unele ținute ascunse, cu iscusință, până la finalul finalului, acolo unde ajungem să înțelegem pe deplin tot romanul.
Concluzie
“Furia” a fost o lectură mai mult decât plăcută, care mi-a captat interesul încă de la primele pagini și m-a suprins prin modul în care Alex Michaelides a reușit să construiască o acțiune intrigantă pe baza unui noi stil și să lege romanul, cu un talent specific, de “Pacienta tăcută”, ceea ce mă face să recomand cu încredere noul thriller al autorului oricui caută un roman bun, plin de răsturnări de situație.
Robert's Books 